Apocalipsa lui Ioan
Capitolul 1
1. Descoperirea lui Isus Hristos pe care* i-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple** în curând. Și le-a făcut-o cunoscut, trimițând†, prin îngerul Său, la robul Său Ioan*Ioan 3:32; Ioan 8:26; Ioan 12:49. **Apoc. 1:3; Apoc. 4:1. †Apoc. 22:16
2. care* a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu și despre mărturia lui Isus Hristos și a spus tot** ce a văzut.*1Cor. 1:6; Apoc. 1:9; Apoc. 6:9; Apoc. 12:17. **1Ioan 1:1
3. Ferice* de cine citește și de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii și păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea** este aproape!*Luc. 11:28; Apoc. 22:7. **Rom. 13:11; Iac. 5:8; 1Pet. 4:7; Apoc. 22:10
4. Ioan, către cele șapte biserici care sunt în Asia: Har și pace vouă din partea Celui* ce este, Celui ce era** și Celui ce vine, și† din partea celor șapte duhuri, care stau înaintea scaunului Său de domnie,*Exod. 3:14; Apoc. 1:8. **Ioan 1:1. †Zah. 3:9; Zah. 4:10; Apoc. 3:1; Apoc. 4:5; Apoc. 5:6
5. și din partea lui Isus Hristos, Martorul* credincios, Cel** întâi născut din morți, Domnul† împăraților pământului!A Lui, care ne iubește††, care ne-a*† spălat de păcatele noastre cu sângele Său
*Ioan 8:14; 1Tim. 6:13; Apoc. 3:14. **1Cor. 15:20; Col. 1:18. †Efes. 1:20; Apoc. 17:14; Apoc. 19:16. ††Ioan 13:34; Ioan 15:9; Gal. 2:20. *†Evr. 9:14; 1Ioan 1:7
6. și a făcut* din noi o împărăție și preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui** să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin.*1Pet. 2:5, 9; Apoc. 5:10; Apoc. 20:6. **1Tim. 6:16; Evr. 13:21; 1Pet. 4:11; 1Pet. 5:11
7. Iată* că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea; și cei** ce L-au străpuns. Și toate semințiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.*Dan. 7:13; Mat. 24:30; Mat. 26:64; Fap. 1:11. **Zah. 12:10; Ioan 19:37
8. „Eu* sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce** este, Cel ce era și Cel ce vine, Cel Atotputernic.”*Isa. 41:4; Isa. 44:6; Isa. 48:12; Apoc. 1:11, 17; Apoc. 2:8; Apoc. 21:6; Apoc. 22:13. **Apoc. 1:4; Apoc. 4:8; Apoc. 11:17; Apoc. 6:5
9. Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaș* cu voi la necaz, la** Împărăție și la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina† Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturiei lui Isus Hristos.*Filip. 1:7; Filip. 4:14; 2Tim. 1:18. **Rom. 8:17; 2Tim. 2:12. †Apoc. 1:2
10. În ziua* Domnului eram în Duhul**. Și am auzit înapoia mea un glas† puternic, ca sunetul unei trâmbițe,*Fap. 10:10; 2Cor. 12:2; Apoc. 4:2; Apoc. 17:3; Apoc. 21:10. **Ioan 20:26; Fap. 20:7; 1Cor. 16:2. †Apoc. 4:1; Apoc. 10:8
11. care zicea: „Eu* sunt Alfa și Omega, Cel Dintâi și Cel** de pe Urmă. Ce vezi, scrie într-o carte și trimite-o celor șapte biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea.”*Apoc. 1:8. **Apoc. 1:17
12. M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Și, când m-am întors, am* văzut șapte sfeșnice de aur.*Exod. 25:37; Zah. 4:2; Apoc. 1:20
13. Și*, în mijlocul celor șapte sfeșnice, pe Cineva care semăna cu Fiul** omului, îmbrăcat† cu o haină lungă până la picioare și încins†† la piept cu un brâu de aur.*Apoc. 2:1. **Ezec. 1:26; Dan. 7:13; Dan. 10:16; Apoc. 14:14. †Dan. 10:5. ††Apoc. 15:6
14. Capul și părul* Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada; ochii** Lui erau ca para focului;*Dan. 7:9. **Dan. 10:6; Apoc. 2:18; Apoc. 19:12
15. picioarele* Lui erau ca arama aprinsă și arsă într-un cuptor; și glasul** Lui era ca vuietul unor ape mari.*Ezec. 1:7; Dan. 10:6; Apoc. 2:18. **Ezec. 43:2; Dan. 10:6; Apoc. 14:2; Apoc. 19:6
16. În* mâna dreaptă ținea șapte stele. Din** gura Lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri, și† fața Lui era ca soarele când strălucește în toată puterea lui.*Apoc. 1:20; Apoc. 2:1; Apoc. 3:1. **Isa. 49:2; Efes. 6:17; Evr. 4:12; Apoc. 2:12, 16; Apoc. 19:15, 21. †Fap. 26:13; Apoc. 10:1
17. Când L-am văzut*, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și-a pus** mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu te teme! Eu† sunt Cel Dintâi și Cel de pe Urmă,*Ezec. 1:28. **Dan. 8:18; Dan. 10:10. †Isa. 41:4; Isa. 44:6; Isa. 48:12; Apoc. 2:8; Apoc. 22:13; Apoc. 1:11
18. Cel* Viu. Am fost mort, și iată că sunt viu** în vecii vecilor. Eu țin† cheile morții și ale Locuinței morților.*Rom. 6:9. **Apoc. 4:9; Apoc. 5:14. †Ps. 68:20; Apoc. 20:1
19. Scrie, dar, lucrurile* pe care le-ai văzut, lucrurile** care sunt și cele† care au să fie după ele.*Apoc. 1:12, etc.. **Apoc. 2:1, etc.. †Apoc. 4:1, etc.
20. Taina celor* șapte stele pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea și a celor** șapte sfeșnice de aur: cele șapte stele sunt îngerii† celor șapte biserici; și cele†† șapte sfeșnice sunt șapte biserici.*Apoc. 1:16. **Apoc. 1:12. †Mal. 2:7; Apoc. 2:1, etc.. ††Zah. 4:2; Mat. 5:15; Filip. 2:15
Capitolul 2
1. Îngerului Bisericii din Efes scrie-i: „Iată ce zice Cel* ce ține cele șapte stele în mâna dreaptă și Cel ce umblă** prin mijlocul celor șapte sfeșnice de aur:*Apoc. 1:16, 20. **Apoc. 1:13
2. „Știu* faptele tale, osteneala ta și răbdarea ta, și că nu poți suferi pe cei răi; că ai** pus la încercare pe cei ce† zic că sunt apostoli, și nu sunt, și i-ai găsit mincinoși.*Ps. 1:6; Apoc. 2:9, 13, 19; Apoc. 3:1, 8, 15. **1Ioan 4:1. †2Cor. 71:13; 2Pet. 2:1
3. Știu că ai răbdare, că ai suferit din pricina Numelui Meu și că n-ai* obosit.*Gal. 6:9; Evr. 12:3, 5
4. Dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi.5. Adu-ți, dar, aminte de unde ai căzut; pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel*, voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.
*Mat. 21:41, 43
6. Ai însă lucrul acesta bun: că urăști faptele nicolaiților*, pe care și Eu le urăsc.*Apoc. 2:15
7. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să** mănânce din† pomul vieții, care este în raiul lui Dumnezeu.”*Mat. 11:15; Mat. 13:9, 43; Apoc. 2:11, 17, 29; Apoc. 3:6, 13, 22; Apoc. 13:9. **Apoc. 22:2, 14. †Gen. 2:9
8. Îngerului Bisericii din Smirna scrie-i:„Iată ce zice Cel Dintâi și Cel* de pe Urmă, Cel ce a murit și a înviat:
*Apoc. 1:8, 17, 18
9. „Știu* necazul tău și sărăcia ta (dar ești bogat)** și batjocurile din partea celor† ce zic că sunt iudei, și nu sunt, ci†† sunt o sinagogă a Satanei.*Apoc. 2:2. **Luc. 12:21; 1Tim. 6:18; Iac. 2:5. †Rom. 2:17, 28, 29; Rom. 9:6. ††Apoc. 3:9
10. Nu te teme nicidecum* de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniță pe unii din voi, ca să vă încerce. Și veți avea un necaz de zece zile. Fii** credincios până la moarte, și-ți voi da cununa† vieții.”*Mat. 10:22. **Mat. 24:13. †Iac. 1:12; Apoc. 3:11
11. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de a** doua moarte.”*Apoc. 2:7; Apoc. 13:9. **Apoc. 20:14; Apoc. 21:8
12. Îngerului Bisericii din Pergam scrie-i:„Iată ce zice Cel* ce are sabia ascuțită cu două tăișuri:
*Apoc. 1:16
13. „Știu* unde** locuiești: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ții Numele Meu și n-ai lepădat credința Mea nici chiar în zilele acelea când Antipa, martorul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuiește Satana.*Apoc. 2:2. **Apoc. 2:9
14. Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo niște oameni care țin de învățătura lui Balaam*, care a învățat pe Balac să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să** mănânce din lucrurile jertfite idolilor și† să se dedea la curvie.*Num. 24:14; Num. 25:1; Num. 31:16; 2Pet. 2:15; Iuda 1:11. **Fap. 15:29; 1Cor. 8:9, 10; 1Cor. 10:19, 20; Apoc. 2:20. †1Cor. 6:13, etc.
15. Tot așa, și tu ai câțiva care, de asemenea, țin învățătura nicolaiților*, pe care Eu o urăsc.*Apoc. 2:6
16. Pocăiește-te, dar. Altfel, voi veni la tine curând și* Mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele.”*Isa. 11:4; 2Tes. 2:8; Apoc. 1:16; Apoc. 19:15, 21
17. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă și-i voi da o piatră albă; și pe piatra aceasta este scris un nume** nou pe care nu-l știe nimeni decât acela care-l primește.”*Apoc. 2:7, 11. **Apoc. 3:12; Apoc. 19:12
18. Îngerului Bisericii din Tiatira scrie-i:„Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu, care* are ochii ca para focului și ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă:
*Apoc. 1:14, 15
19. „Știu* faptele tale, dragostea ta, credința ta, slujba ta, răbdarea ta și faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decât cele dintâi.*Apoc. 2:2
20. Dar iată ce am împotriva ta: tu lași ca Izabela*, femeia aceea care se zice prorociță, să învețe și să amăgească pe robii Mei să** se dedea la curvie și să mănânce din lucrurile jertfite idolilor.*1Împ. 16:31; 1Împ. 21:25; 2Împ. 9:7. **Exod. 34:15; Fap. 15:20, 29; 1Cor. 10:19, 20; Apoc. 2:14
21. I-am dat vreme să* se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia ei!*Rom. 2:4; Apoc. 9:20
22. Iată că am s-o arunc bolnavă în pat; și celor ce preacurvesc cu ea am să le trimit un necaz mare, dacă nu se vor pocăi de faptele lor.23. Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Și toate bisericile vor cunoaște că „Eu* sunt Cel ce cercetez rărunchii și inima”; și voi** răsplăti fiecăruia din voi după faptele lui.
*1Sam. 16:7; 1Cron. 28:9; 1Cron. 29:17; 2Cron. 6:30; Ps. 7:9; Ier. 11:20; Ier. 17:10; Ier. 20:12; Ioan 2:24, 25; Fap. 1:24; Rom. 8:27. **Ps. 63:12; Mat. 16:27; Rom. 2:6; Rom. 14:12; 2Cor. 5:10; Gal. 6:5; Apoc. 20:12
24. Vouă însă tuturor celorlalți din Tiatira, care nu aveți învățătura aceasta și n-ați cunoscut „adâncimile Satanei”, cum le numesc ei, vă zic: „Nu* pun peste voi altă greutate.*Fap. 15:28
25. Numai țineți cu tărie ce* aveți, până voi veni!*Apoc. 3:11
26. Celui ce va birui și celui ce va păzi până la sfârșit lucrările* Mele îi voi da** stăpânire peste neamuri.*Ioan 6:29; 1Ioan 3:23. **Mat. 19:28; Luc. 22:29, 30; 1Cor. 6:3; Apoc. 3:21; Apoc. 20:4
27. Le* va cârmui cu un toiag de fier și le va zdrobi ca pe niște vase de lut, cum am primit și Eu putere de la Tatăl Meu.*Ps. 2:8, 9; Ps. 49:14; Dan. 7:22; Apoc. 12:5; Apoc. 19:15
28. Și-i voi da luceafărul* de dimineață.”*2Pet. 1:19; Apoc. 22:16
29. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.”*Apoc. 2:7
Capitolul 3
1. Îngerului Bisericii din Sardes scrie-i:„Iată ce zice Cel ce* are cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele:
„Știu** faptele tale: că îți merge numele că trăiești, dar† ești mort.
*Apoc. 1:4, 16; Apoc. 4:5; Apoc. 5:6. **Apoc. 2:2. †Efes. 2:1, 5; 1Tim. 5:6
2. Veghează și întărește ce rămâne, care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu.3. Adu-ți* aminte, dar, cum ai primit și auzit! Ține și pocăiește-te**! Dacㆠnu veghezi, voi veni ca un hoț, și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine.
*1Tim. 6:20; 2Tim. 1:13; Apoc. 3:11. **Apoc. 3:19. †Mat. 24:42, 43; Mat. 25:13; Mar. 13:33; Luc. 12:39, 40; 1Tes. 5:2, 6; 2Pet. 3:10; Apoc. 16:15
4. Totuși ai în Sardes câteva* nume care nu și-au mânjit hainele**. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcați în† alb, fiindcă sunt vrednici.*Fap. 1:15. **Iuda 1:23. †Apoc. 4:4; Apoc. 6:1; Apoc. 7:9, 13
5. Cel ce va birui va fi* îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi șterge** nicidecum numele din Cartea† vieții și voi†† mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui.”*Apoc. 19:8. **Exod. 32:32; Ps. 36:28. †Filip. 4:3; Apoc. 13:8; Apoc. 17:8; Apoc. 20:12; Apoc. 21:27. ††Mat. 10:32; Luc. 12:8
6. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.”*Apoc. 2:7
7. Îngerului Bisericii din Filadelfia scrie-i:„Iată ce zice Cel* Sfânt, Cel** Adevărat, Cel ce ține cheia† lui David, Cel ce†† deschide, și nimeni nu va închide, Cel ce închide*†, și nimeni nu va deschide:
*Fap. 3:14. **1Ioan 5:20; Apoc. 3:14; Apoc. 1:5; Apoc. 1:10; Apoc. 19:61. †Isa. 22:22; Luc. 1:32; Apoc. 1:18. ††Mat. 16:19. *†Iov 12:14
8. „Știu* faptele tale: iată, ți-am pus înainte o ușă** deschisă pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puțină putere, și ai păzit Cuvântul Meu și n-ai tăgăduit Numele Meu.*Apoc. 3:1. **1Cor. 16:9; 2Cor. 2:13
9. Iată că îți dau* din cei ce sunt în sinagoga Satanei, care zic că sunt iudei și nu sunt, ci mint; iată că îi** voi face să vină să se închine la picioarele tale, și să știe că te-am iubit.*Apoc. 2:9. **Isa. 49:23; Isa. 60:14
10. Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te* voi păzi și Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă** ca să încerce pe locuitorii pământului†.*2Pet. 2:9. **Luc. 2:1. †Isa. 24:17
11. Eu vin* curând. Păstrează** ce ai, ca nimeni să nu-ți ia cununa†.*Filip. 4:5; Apoc. 1:3; Apoc. 22:7, 12, 20. **Apoc. 3:3; Apoc. 2:25. †Apoc. 2:10
12. Pe cel ce va birui îl voi face un stâlp* în Templul Dumnezeului Meu, și nu va mai ieși afară din el. Voi** scrie pe el Numele Dumnezeului Meu și numele cetății Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim†, care are să se coboare din cer de la Dumnezeul Meu, și†† Numele Meu cel nou.”*1Împ. 7:21; Gal. 2:9. **Apoc. 2:17; Apoc. 14:1; Apoc. 22:4. †Gal. 1:26; Evr. 12:22; Apoc. 21:2, 10. ††Apoc. 22:4
13. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.”*Apoc. 2:7
14. Îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i:„Iată* ce zice Cel ce este Amin, Martorul** credincios și adevărat, Începutul† zidirii lui Dumnezeu:
*Isa. 65:16. **Apoc. 1:5; Apoc. 19:11; Apoc. 22:6; Apoc. 3:7. †Col. 1:15
15. „Știu* faptele tale: că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot!*Apoc. 3:1
16. Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.17. Pentru că zici: „Sunt bogat*, m-am îmbogățit, și nu duc lipsă de nimic”, și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol,
*Osea 12:8; 1Cor. 4:8
18. te sfătuiesc să* cumperi de la Mine aur curățat prin foc, ca să te îmbogățești; și haine** albe, ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale; și doctorie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii și să vezi.*Isa. 55:1; Mat. 13:44; Mat. 25:9. **2Cor. 5:3; Apoc. 7:13; Apoc. 16:15; Apoc. 19:8
19. Eu mustru* și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, și pocăiește-te!*Iov 5:17; Prov. 3:11, 12; Evr. 12:5, 6; Iac. 1:12
20. Iată Eu stau* la ușă și bat. Dacă** aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi† intra la el, voi cina cu el, și el cu Mine.*Cânt. 5:2. **Luc. 12:37. †Ioan 14:23
21. Celui ce va birui îi* voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.”*Mat. 19:28; Luc. 22:30; 1Cor. 6:2; 2Tim. 2:12; Apoc. 2:26, 27
22. Cine* are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.”*Apoc. 2:7
Capitolul 4
1. După aceste lucruri, m-am uitat și iată că o ușă era deschisă în cer. Glasul* cel dintâi, pe care-l auzisem ca sunetul unei trâmbițe și care vorbea cu mine, mi-a zis: „Suie-te** aici, și-ți† voi arăta ce are să se întâmple după aceste lucruri!”*Apoc. 1:10. **Apoc. 11:12. †Apoc. 1:19; Apoc. 22:6
2. Numaidecât am* fost răpit în Duhul. Și iată că în cer era pus un scaun** de domnie, și pe scaunul acesta de domnie ședea Cineva.*Apoc. 1:10; Apoc. 17:3; Apoc. 21:10. **Isa. 6:1; Ier. 17:12; Ezec. 1:26; Ezec. 10:1; Dan. 7:9
3. Cel ce ședea pe el avea înfățișarea unei pietre de jasp și de sardiu; și scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu* ca o piatră de smarald la vedere.*Ezec. 1:28
4. Împrejurul* scaunului de domnie stăteau douăzeci și patru de scaune de domnie; și pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci și patru de bătrâni, îmbrăcați** în haine albe; și† pe capete aveau cununi de aur.*Apoc. 11:16. **Apoc. 3:4, 5; Apoc. 6:11; Apoc. 7:9, 13, 14; Apoc. 19:14. †Apoc. 4:10
5. Din scaunul de domnie ieșeau fulgere*, glasuri și tunete.Înaintea scaunului de domnie ardeau** șapte lămpi de foc, care sunt cele† șapte Duhuri ale lui Dumnezeu.
*Apoc. 8:5; Apoc. 16:18. **Exod. 37:23; 2Cron. 4:20; Ezec. 1:31; Zah. 4:2. †Apoc. 1:4; Apoc. 3:1; Apoc. 5:6
6. În fața scaunului de domnie mai este un fel de mare* de sticlă, asemenea cristalului. În** mijlocul scaunului de domnie și împrejurul scaunului de domnie stau patru făpturi vii, pline cu ochi pe dinainte și† pe dinapoi.*Exod. 38:8; Apoc. 15:2. **Ezec. 1:5. †Apoc. 4:8
7. Cea* dintâi făptură vie seamănă cu un leu; a doua seamănă cu un vițel; a treia are fața ca a unui om; și a patra seamănă cu un vultur care zboară.*Num. 2:2, etc.; Ezec. 1:10; Ezec. 10:14
8. Fiecare din aceste patru făpturi vii avea câte șase* aripi și erau pline cu ochi de jur împrejur și pe dinăuntru**. Zi și noapte ziceau fără încetare: „Sfânt†, sfânt, sfânt este Domnul†† Dumnezeu, Cel*† Atotputernic, care era, care este, care vine!”*Isa. 6:2. **Apoc. 4:6. †Isa. 6:3. ††Apoc. 1:8. *†Apoc. 1:4
9. Când aceste făpturi vii aduceau slavă, cinste și mulțumiri Celui ce ședea pe scaunul de domnie și care* este viu în vecii vecilor,*Apoc. 1:18; Apoc. 5:14; Apoc. 15:7
10. cei* douăzeci și patru de bătrâni cădeau înaintea Celui ce ședea pe scaunul de domnie și** se închinau Celui ce este viu în vecii vecilor, își† aruncau cununile înaintea scaunului de domnie și ziceau:*Apoc. 5:8, 14. **Apoc. 4:9. †Apoc. 4:4
11. „Vrednic* ești Doamne și Dumnezeul nostru, să primești slava, cinstea și puterea, căci** Tu ai făcut toate lucrurile și prin voia Ta stau în ființă și au fost făcute!”*Apoc. 5:12. **Gen. 1:1; Fap. 17:24; Efes. 3:9; Col. 1:11; Apoc. 10:6
Capitolul 5
1. Apoi am văzut în mâna dreaptă a Celui ce ședea pe scaunul de domnie o* carte scrisă pe dinăuntru și pe din afară, pecetluită** cu șapte peceți.*Ezec. 2:9, 10. **Isa. 29:11; Dan. 12:4
2. Și am văzut un înger puternic, care striga cu glas tare: „Cine este vrednic să deschidă cartea și să-i rupă pecețile?”3. Și nu se găsea nimeni, nici în cer*, nici pe pământ, nici sub pământ, care să poată deschide cartea, nici să se uite în ea.
*Apoc. 5:13
4. Și am plâns mult pentru că nimeni nu fusese găsit vrednic să deschidă cartea și să se uite în ea.5. Și unul din bătrâni mi-a zis: „Nu plânge; iată că Leul* din seminția lui Iuda, Rădăcina** lui David, a biruit ca să deschidă cartea și† cele șapte peceți ale ei.
*Gen. 49:9, 10; Evr. 7:14. **Isa. 11:1, 10; Rom. 15:12; Apoc. 22:16. †Apoc. 5:1; Apoc. 6:1
6. Și la mijloc, între scaunul de domnie și cele patru făpturi vii și între bătrâni, am văzut stând în picioare un* Miel. Părea junghiat și avea șapte coarne și șapte** ochi, care sunt cele† șapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise în tot pământul.*Isa. 53:7; Ioan 1:29, 36; 1Pet. 1:19; Apoc. 13:8; Apoc. 5:9, 12. **Zah. 3:9; Zah. 4:10. †Apoc. 4:5
7. El a venit și a luat cartea din mâna dreaptă a Celui ce* ședea pe scaunul de domnie.*Apoc. 4:2
8. Când a luat cartea, cele patru făpturi vii și cei* douăzeci și patru de bătrâni s-au aruncat la pământ înaintea Mielului, având fiecare câte o lăută** și potire de aur pline cu tămâie, care† sunt rugăciunile sfinților.*Apoc. 4:8, 10. **Apoc. 14:2; Apoc. 15:2. †Ps. 141:2; Apoc. 8:3, 4
9. Și cântau* o cântare nouă și ziceau: „Vrednic** ești Tu să iei cartea și să-i rupi pecețile: căci† ai fost junghiat și ai†† răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din*† orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam.*Ps. 40:3; Apoc. 14:3. **Apoc. 4:11. †Apoc. 5:6. ††Fap. 20:28; Rom. 3:24; 1Cor. 6:20; 1Cor. 7:23; Efes. 1:7; Col. 1:14; Evr. 9:12; 1Pet. 1:18, 19; 2Pet. 2:1; 1Ioan 1:7; Apoc. 14:4. *†Dan. 4:1; Dan. 6:25; Apoc. 7:9; Apoc. 11:9; Apoc. 14:6
10. Ai* făcut din ei o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru, și ei vor împărăți pe pământ!”*Exod. 19:6; 1Pet. 2:5, 9; Apoc. 1:6; Apoc. 20:6; Apoc. 22:5
11. M-am uitat, și, împrejurul* scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii și în jurul bătrânilor, am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii** de ori zece mii și mii de mii.*Apoc. 4:4, 6. **Ps. 68:17; Dan. 7:10; Evr. 12:22
12. Ei ziceau cu glas tare: „Vrednic* este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, cinstea, slava și lauda!”*Apoc. 4:11
13. Și pe toate* făpturile care sunt în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare, și tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: „A Celui ce** șade pe scaunul de domnie și a Mielului să fie lauda†, cinstea, slava și stăpânirea în vecii vecilor!”*Filip. 2:10; Apoc. 5:3. **1Cron. 29:11; Rom. 9:5; Rom. 16:27; 1Tim. 6:16; 1Pet. 4:11; 1Pet. 5:11; Apoc. 1:6. †Apoc. 6:16; Apoc. 7:10
14. Și* cele patru făpturi vii ziceau: „Amin!”Și cei douăzeci și patru de bătrâni s-au aruncat la pământ și s-au închinat Celui ce** este viu în vecii vecilor!
*Apoc. 19:4. **Apoc. 4:9, 10
Capitolul 6
1. Când a rupt Mielul cea dintâi din cele șapte peceți, m-am* uitat și am auzit pe una** din cele patru făpturi vii zicând cu un glas ca de tunet: „Vino și vezi!”*Apoc. 5:5-7. **Apoc. 4:7
2. M-am uitat și iată că s-a arătat un* cal alb. Cel ce** stătea pe el avea un arc; i† s-a dat o cunună și a pornit biruitor și ca să biruie.*Zah. 6:3; Apoc. 9:11. **Ps. 45:4, 5. †Zah. 6:11; Apoc. 14:14
3. Când a rupt Mielul a doua pecete, am* auzit pe a doua făptură vie zicând: „Vino și vezi.”*Apoc. 4:7
4. Și* s-a arătat un alt cal, un cal roșu. Cel ce stătea pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se înjunghie unii pe alții, și i s-a dat o sabie mare.*Zah. 6:2
5. Când a rupt Mielul pecetea a treia, am* auzit pe a treia făptură vie zicând: „Vino și vezi!” M-am uitat și iată că s-a arătat un** cal negru. Cel ce stătea pe el avea în mână o cumpănă.*Apoc. 4:7. **Zah. 6:2
6. Și, în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit un glas care zicea: „O măsură de grâu pentru un leua! Trei măsuri de orz pentru un leu! Dar să nu vatămi untdelemnul* și vinul!”aGreacă: dinar
*Apoc. 9:4
7. Când a rupt Mielul pecetea a patra, am* auzit glasul făpturii a patra zicând: „Vino și vezi!”*Apoc. 4:7
8. M-am uitat* și iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce stătea pe el se numea Moartea, și împreună cu el venea după el Locuința morților. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să** ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă și† cu fiarele pământului.*Zah. 6:3. **Ezec. 14:21. †Lev. 26:22
9. Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar* sufletele** celor ce fuseseră înjunghiați din pricina† Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturisirii†† pe care o ținuseră.*Apoc. 8:3; Apoc. 9:13; Apoc. 14:18. **Apoc. 20:4. †Apoc. 1:9. ††2Tim. 1:8; Apoc. 12:17; Apoc. 19:10
10. Ei strigau cu glas tare și ziceau: „Până* când, Stăpâne, Tu, care** ești sfânt și adevărat, zăbovești sㆠjudeci și să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?”*Zah. 1:12. **Apoc. 3:7. †Apoc. 11:18; Apoc. 9:2
11. Fiecăruia din ei i s-a dat o haină* albă și li s-a spus să** se mai odihnească puțină vreme, până se va împlini numărul tovarășilor lor de slujbă și al fraților lor, care aveau să fie omorâți ca și ei.*Apoc. 3:4, 5; Apoc. 7:9, 14. **Evr. 11:40; Apoc. 14:13
12. Când a rupt Mielul pecetea a șasea, m-am uitat și iată* că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele** s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele,*Apoc. 16:18. **Ioel 2:10, 31; Ioel 3:15; Mat. 24:29; Fap. 2:20
13. și* stelele au căzut din cer pe pământ, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic.*Apoc. 8:10; Apoc. 9:1
14. Cerul* s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Și toți** munții și toate ostroavele s-au mutat din locurile lor.*Ps. 102:26; Isa. 34:4; Evr. 1:12, 13. **Ier. 3:23; Ier. 4:24; Apoc. 16:20
15. Împărații pământului, domnitorii, căpitanii oștilor, cei bogați și cei puternici, toți robii și toți oamenii slobozi s-au* ascuns în peșteri și în stâncile munților.*Isa. 2:19
16. Și* ziceau munților și stâncilor: „Cădeți peste noi și ascundeți-ne de fața Celui ce șade pe scaunul de domnie și de mânia Mielului;*Osea 10:8; Luc. 23:30; Apoc. 9:6
17. căci* a venit ziua cea mare a mâniei Lui, și** cine poate sta în picioare?”*Isa. 13:6, etc.; Țef. 1:14, etc.; Apoc. 16:14. **Ps. 76:7
Capitolul 7
1. După aceea am văzut patru îngeri, care stăteau în picioare în cele patru colțuri ale pământului. Ei țineau* cele patru vânturi ale pământului, ca** să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac.*Dan. 7:2. **Apoc. 9:4
2. Și am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui și care avea pecetea Dumnezeului celui Viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul și marea,3. zicând: „Nu* vătămați pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea** pe fruntea† slujitorilor Dumnezeului nostru!”
*Apoc. 6:6; Apoc. 9:4. **Ezec. 9:4; Apoc. 14:1. †Apoc. 22:4
4. Și* am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiți: o** sută patruzeci și patru de mii, din toate semințiile fiilor lui Israel.*Apoc. 9:16. **Apoc. 14:1
5. Din seminția lui Iuda, douăsprezece mii erau pecetluiți; din seminția lui Ruben, douăsprezece mii; din seminția lui Gad, douăsprezece mii;6. din seminția lui Așer, douăsprezece mii; din seminția lui Neftali, douăsprezece mii; din seminția lui Manase, douăsprezece mii;
7. din seminția lui Simeon, douăsprezece mii; din seminția lui Levi, douăsprezece mii; din seminția lui Isahar, douăsprezece mii;
8. din seminția lui Zabulon, douăsprezece mii; din seminția lui Iosif, douăsprezece mii; din seminția lui Beniamin, douăsprezece mii au fost pecetluiți.
9. După aceea m-am uitat și iată că era o mare* gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din** orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați† în haine albe, cu ramuri de finic în mâini;
*Rom. 11:25. **Apoc. 5:9. †Apoc. 3:5, 18; Apoc. 4:4; Apoc. 6:11; Apoc. 7:14
10. și strigau cu glas tare și ziceau: „Mântuirea* este a Dumnezeului nostru, care** șade pe scaunul de domnie, și a Mielului!”*Ps. 3:8; Isa. 43:21; Ier. 3:23; Osea 13:14; Apoc. 19:1. **Apoc. 5:13
11. Și* toți îngerii stăteau împrejurul scaunului de domnie, împrejurul bătrânilor și împrejurul celor patru făpturi vii. Și s-au aruncat cu fețele la pământ în fața scaunului de domnie, și s-au închinat lui Dumnezeu,*Apoc. 4:6
12. și au zis*: „Amin. A Dumnezeului nostru să fie lauda, slava, înțelepciunea, mulțumirile, cinstea, puterea și tăria, în vecii vecilor! Amin.”*Apoc. 5:13, 14
13. Și unul din bătrâni a luat cuvântul și mi-a zis: „Aceștia, care sunt îmbrăcați în haine* albe, cine sunt oare? Și de unde au venit?”*Apoc. 7:9
14. „Doamne”, i-am răspuns eu, „tu știi.” Și el mi-a zis: „Aceștia* vin din necazul cel mare; ei și-au spălat** hainele și le-au albit în sângele Mielului.*Apoc. 6:9; Apoc. 17:6. **Isa. 1:18; Evr. 9:14; 1Ioan 1:7; Apoc. 1:5; Zah. 3:3-5
15. Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu și-I slujesc zi și noapte în Templul Lui. Cel ce șade pe scaunul de domnie Își va întinde* peste ei cortul Lui.*Isa. 4:5, 6; Apoc. 21:3
16. Nu* le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici** soarele, nici vreo altă arșiță.*Isa. 49:10. **Ps. 121:6; Apoc. 21:4
17. Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor*, îi va duce la izvoarele apelor vieții, și** Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.”*Ps. 23:1; Ps. 36:8; Ioan 10:11, 14. **Isa. 25:8; Apoc. 21:4
Capitolul 8
1. Când a rupt* Mielul pecetea a șaptea, s-a făcut în cer o tăcere de aproape o jumătate de ceas.*Apoc. 6:1
2. Și* am văzut pe cei șapte îngeri, care stau înaintea lui Dumnezeu; și** li s-au dat șapte trâmbițe.*Mat. 18:10; Luc. 1:19. **2Cron. 29:25, 28
3. Apoi a venit un alt înger, care s-a oprit în fața altarului, cu o cădelniță de aur. I s-a dat tămâie multă, ca s-o aducă, împreună cu rugăciunile* tuturor sfinților, pe altarul** de aur care este înaintea scaunului de domnie.*Apoc. 5:8. **Exod. 30:1; Apoc. 6:9
4. Fumul* de tămâie s-a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinților.*Ps. 148:2; Luc. 1:10
5. Apoi îngerul a luat cădelnița, a umplut-o din focul de pe altar și l-a aruncat pe pământ. Și s-au* stârnit tunete, glasuri, fulgere și un cutremur** de pământ.*Apoc. 16:18. **2Sam. 22:8; 1Împ. 19:11; Fap. 4:31
6. Și cei șapte îngeri care aveau cele șapte trâmbițe s-au pregătit să sune din ele.7. Îngerul dintâi a sunat din trâmbiță. Și* a venit grindină și foc amestecat cu sânge, care au fost aruncate pe** pământ: și a treia parte a pământului a fost ars, și a treia parte din† copaci au fost arși, și toată iarba verde a fost arsă.
*Ezec. 38:22. **Apoc. 6:2. †Ezec. 2:13; Apoc. 9:4
8. Al doilea înger a sunat din trâmbiță. Și* ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare: și** a treia parte din mare s-a† făcut sânge,*Ier. 51:25; Amos 7:4. **Apoc. 16:3. †Ezec. 14:19
9. și* a treia parte din făpturile care erau în mare și aveau viață au murit, și a treia parte din corăbii au pierit.*Apoc. 16:3
10. Al treilea înger a sunat din trâmbiță. Și* a căzut din cer o stea mare, care ardea ca o făclie; a** căzut peste a treia parte din râuri și peste izvoarele apelor.*Isa. 14:12; Apoc. 9:1. **Apoc. 16:4
11. Steaua* se chema „Pelin”; și** a treia parte din ape s-au prefăcut în pelin. Și mulți oameni au murit din pricina apelor, pentru că fuseseră făcute amare.*Rut 1:20. **Exod. 15:23; Ier. 9:15; Ier. 23:15
12. Al* patrulea înger a sunat din trâmbiță. Și a fost lovită a treia parte din soare, și a treia parte din lună, și a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele să fie întunecată, ziua să-și piardă a treia parte din lumina ei, și noaptea de asemenea.*Isa. 13:10; Amos 8:9
13. M-am uitat și am* auzit un vultur care zbura prin mijlocul cerului și zicea cu glas tare: „Vai**, vai, vai de locuitorii pământului din pricina celorlalte sunete de trâmbiță ale celor trei îngeri care au să mai sune.”*Apoc. 14:6; Apoc. 19:17. **Apoc. 9:12; Apoc. 11:14
Capitolul 9
1. Îngerul al cincilea a sunat din trâmbiță. Și* am văzut o stea care căzuse din cer pe pământ. I s-a dat cheia fântânii** Adâncului*Luc. 10:18; Apoc. 8:10. **Luc. 8:31; Apoc. 9:2, 11; Apoc. 17:8; Apoc. 20:1
2. și a deschis fântâna Adâncului. Din fântână s-a* ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii.*Ioel 2:2, 10;
3. Din fum au ieșit niște lăcuste* pe pământ. Și li s-a dat o putere, ca** puterea pe care o au scorpionii pământului.*Exod. 10:4; Jud. 7:12. **Apoc. 9:10
4. Li s-a zis să* nu vatăme iarba** pământului, nici vreo verdeață, nici vreun copac, ci numai pe oamenii care n-aveau pe frunte pecetea† lui Dumnezeu.*Apoc. 6:6; Apoc. 7:3. **Apoc. 8:7; Exod. 12:23; Ezec. 9:4. †Apoc. 7:3
5. Li s-a dat putere nu să-i omoare, ci* să-i chinuiască cinci luni; și chinul lor era cum e chinul scorpionului, când înțeapă pe un om.*Apoc. 9:10; Apoc. 11:7
6. În acele zile, oamenii vor căuta* moartea, și n-o vor găsi; vor dori să moară, și moartea va fugi de ei.*Iov 3:21; Isa. 12:9; Ier. 8:3; Apoc. 6:16
7. Lăcustele acelea semănau* cu niște cai pregătiți de luptă. Pe** capete aveau un fel de cununi, care păreau de aur. Fețele† lor semănau cu niște fețe de oameni.*Ioel 2:4. **Naum 3:17. †Dan. 7:8
8. Aveau părul ca părul de femeie, și dinții* lor erau ca dinții de lei.*Ioel 1:6
9. Aveau niște platoșe ca niște platoșe de fier; și vuietul pe care-l făceau aripile lor era ca* vuietul unor care trase de mulți cai, care se aruncă la luptă.*Ioel 2:5-7
10. Aveau* niște cozi ca de scorpioni, cu bolduri. Și în cozile lor stătea puterea pe care o aveau ca să vatăme pe oameni cinci luni.*Apoc. 9:5
11. Peste ele aveau ca împărat* pe îngerul** Adâncului, care pe evreiește se cheamă Abadon, iar pe grecește, Apolion.*Efes. 2:2. **Apoc. 9:1
12. Cea dintâi* nenorocire a trecut. Iată că mai vin încă două nenorociri după ea.*Apoc. 8:13
13. Îngerul al șaselea a sunat din trâmbiță. Și am auzit un glas din cele patru coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu,14. și zicând îngerului al șaselea care avea trâmbița: „Dezleagă pe cei patru îngeri care sunt legați la* râul cel mare, Eufrat!”
*Apoc. 16:12
15. Și cei patru îngeri, care stăteau gata pentru ceasul, ziua, luna și anul acela, au fost dezlegați, ca să omoare a treia parte din oameni.16. Oștirea* lor era în număr de douăzeci de mii de ori zece mii de călăreți**; le-am† auzit numărul.
*Ps. 68:17; Dan. 7:10. **Ezec. 38:4. †Apoc. 7:4
17. Și iată cum mi s-au arătat în vedenie caii și călăreții: aveau platoșe ca focul, iacintul și pucioasa. Capetele* cailor erau ca niște capete de lei, și din gurile lor ieșea foc, fum și pucioasă.*1Cron. 12:8; Isa. 5:28, 29
18. A treia parte din oameni au fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa care ieșeau din gurile lor.19. Căci puterea cailor stătea în gurile și în cozile lor. Cozile* lor erau ca niște șerpi cu capete, și cu ele vătămau.
*Isa. 9:15
20. Ceilalți oameni, care n-au fost uciși de aceste urgii, nu* s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine dracilor** și idolilor† de aur, de argint, de aramă, de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.*Deut. 31:29. **Lev. 17:7; Deut. 32:17; Ps. 106:37; 1Cor. 10:20. †Ps. 115:4; Ps. 135:15; Dan. 5:23
21. Și nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de vrăjitoriile* lor, nici de curvia lor, nici de furtișagurile lor.*Apoc. 22:15
Capitolul 10
1. Apoi am văzut un alt înger puternic, care se cobora din cer, învăluit într-un nor. Deasupra capului lui era curcubeul*; fața** lui era ca soarele și picioarele† lui erau ca niște stâlpi de foc.*Ezec. 1:28. **Mat. 17:2; Apoc. 1:16. †Apoc. 1:15
2. În mână ținea o cărticică deschisă. A pus piciorul* drept pe mare, și piciorul stâng pe pământ*Mat. 28:18
3. și a strigat cu glas tare, cum răcnește un leu. Când a strigat el, cele șapte* tunete au făcut să se audă glasurile lor.*Apoc. 8:5
4. Și, când au făcut cele șapte tunete să se audă glasurile lor, eram gata să mă apuc să scriu; și am auzit din cer un glas care zicea: „Pecetluiește* ce au spus cele șapte tunete, și nu scrie ce au spus!”*Dan. 8:26; Dan. 12:4, 9
5. Și îngerul pe care-l văzusem stând în picioare pe mare și pe pământ și-a* ridicat mâna dreaptă spre cer*Exod. 6:8; Dan. 12:7
6. și a jurat pe Cel ce este viu în vecii vecilor, care* a făcut cerul și lucrurile din el, pământul și lucrurile de pe el, marea și lucrurile din ea, că nu va mai fi nicio zăbavă**,*Neem. 9:6; Apoc. 4:11; Apoc. 14:7. **Dan. 12:7; Apoc. 16:17
7. ci, că în* zilele în care îngerul al șaptelea va suna din trâmbița lui, se va sfârși taina lui Dumnezeu, după vestea bună vestită de El robilor Săi, prorocilor.*Apoc. 11:15
8. Și glasul* pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou și mi-a zis: „Du-te de ia cărticica deschisă din mâna îngerului care stă în picioare pe mare și pe pământ!”*Apoc. 10:4
9. M-am dus la înger și i-am cerut să-mi dea cărticica. „Ia-o*”, mi-a zis el, „și mănânc-o; ea îți va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.”*Ier. 15:16; Ezec. 2:8; Ezec. 3:1-3
10. Am luat cărticica din mâna îngerului și am mâncat-o; în gura* mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune**.*Ezec. 3:3. **Ezec. 2:10
11. Apoi mi-au zis: „Trebuie să prorocești din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi și împărați.”Capitolul 11
1. Apoi mi s-a dat o trestie* asemenea unei prăjini și mi s-a zis: „Scoală-te** și măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei ce se închină în el.*Ezec. 40:3; Zah. 2:1; Apoc. 21:15. **Num. 23:18
2. Dar curtea* de afară a Templului las-o la o parte nemăsurată; căci** a fost dată neamurilor, care vor călca† în picioare sfânta cetate patruzeci†† și două de luni.*Ezec. 40, 17, 20. **Ps. 79:1; Luc. 21:24. †Dan. 8:10. ††Apoc. 13:5
3. Voi da celor doi martori* ai mei să prorocească**, îmbrăcați în saci, o† mie două sute șaizeci de zile.*Apoc. 20:4. **Apoc. 19:10. †Apoc. 12:6
4. Aceștia sunt cei doi* măslini și cele două sfeșnice, care stau înaintea Domnului pământului.*Ps. 52:8; Ier. 11:16; Zah. 4:3, 11, 14
5. Dacă umblă cineva să le facă rău, le iese din gură un foc*, care mistuie pe vrăjmașii lor; și, dacă** vrea cineva să le facă rău, trebuie să piară în felul acesta.*2Împ. 1:10, 12; Ier. 1:10; Ier. 5:14; Ezec. 43:3; Osea 6:5. **Num. 16:29
6. Ei au* putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele prorociei lor; și au** putere să prefacă apele în sânge și să lovească pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi.*1Împ. 17:1; Iac. 5:16, 17. **Exod. 7:19
7. Când își vor* isprăvi mărturisirea lor, fiara**, care se ridică din† Adânc, va†† face război cu ei, îi va birui și-i va omorî.*Luc. 13:32. **Apoc. 13:1, 11; Apoc. 17:8. †Apoc. 9, 2. ††Dan. 7:21; Zah. 14:2
8. Și trupurile lor moarte vor zăcea în piața cetății* celei mari, care, în înțeles duhovnicesc, se cheamă „Sodoma” și „Egipt”, unde** a fost răstignit și Domnul lor.*Apoc. 14:8; Apoc. 17:1, 5; Apoc. 18:10. **Evr. 13:12; Apoc. 18:24
9. Și* oameni din orice norod, din orice seminție, de orice limbă și de orice neam vor sta trei zile și jumătate și vor privi trupurile lor moarte și** nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormânt.*Apoc. 17:15. **Ps. 79:2, 3
10. Și* locuitorii de pe pământ se vor bucura și se vor înveseli de ei; și își vor trimite daruri** unii altora, pentru cㆠacești doi proroci chinuiseră pe locuitorii pământului.*Apoc. 12:12; Apoc. 13:8. **Est. 9:19, 22. †Apoc. 16:10
11. Dar*, după cele trei zile și jumătate, duhul** de viață de la Dumnezeu a intrat în ei și s-au ridicat în picioare, și o mare frică a apucat pe cei ce i-au văzut.*Apoc. 11:9. **Ezec. 37:5, 9, 10, 14
12. Și au auzit din cer un glas tare, care le zicea: „Suiți-vă aici!” Și* s-au suit într-un nor** spre cer; iar† vrăjmașii lor i-au văzut.*Isa. 14:13; Apoc. 12:5. **Isa. 60:8; Fap. 1:9. †2Împ. 2:1, 5, 7
13. În clipa aceea s-a* făcut un mare cutremur de pământ și s-a prăbușit a** zecea parte din cetate. Șapte mii de oameni au fost uciși în cutremurul acesta de pământ. Și cei rămași s-au îngrozit și au† dat slavă Dumnezeului cerului.*Apoc. 6:12. **Apoc. 16:19. †Ios. 7:19; Apoc. 14:7; Apoc. 15:4
14. A doua* nenorocire a trecut. Iată că a treia nenorocire vine curând.*Apoc. 8:13; Apoc. 9:12; Apoc. 15:1
15. Îngerul* al șaptelea a sunat din trâmbiță. Și** în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăția† lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său. Și†† El va împărăți în vecii vecilor.”*Apoc. 10:7. **Isa. 27:13; Apoc. 16:17; Apoc. 19:6. †Apoc. 12:10. ††Dan. 2:44; Dan. 7:14, 18, 27
16. Și cei* douăzeci și patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie, s-au aruncat cu fețele la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu,*Apoc. 4:4; Apoc. 5:8; Apoc. 19:4
17. și au zis: „Îți mulțumim, Doamne Dumnezeule atotputernice care* ești și care erai și care vii, că ai pus mâna pe puterea Ta cea mare și** ai început să împărățești.*Apoc. 1:4, 8; Apoc. 4:8; Apoc. 16:5. **Apoc. 19:6
18. Neamurile* se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit** vremea să judeci pe cei morți, să răsplătești pe robii Tăi proroci, pe sfinți și pe cei ce se tem de Numele Tău, mici† și mari, și sㆆ prăpădești pe cei ce prăpădesc pământul!”*Apoc. 11:2, 9. **Dan. 7:9, 10; Apoc. 6:10. †Apoc. 19:5. ††Apoc. 13:10; Apoc. 18:6
19. Și Templul* lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis și s-a văzut chivotul legământului Său în Templul Său. Și au** fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ și† o grindină mare.*Apoc. 15:5, 8. **Apoc. 8:5; Apoc. 16:18. †Apoc. 16:21
Capitolul 12
1. În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare și cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.2. Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii și avea un mare chin* ca să nască.
*Isa. 66:7; Gal. 4:19
3. În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un* mare balaur roșu cu** șapte capete, zece coarne și† șapte cununi împărătești pe capete.*Apoc. 17:3. **Apoc. 17:9, 10. †Apoc. 13:1
4. Cu coada* trăgea după el a treia parte din** stelele cerului și† le arunca pe pământ.Balaurul a stat înaintea†† femeii, care stătea să nască, pentru ca*† să-i mănânce copilul, când îl va naște.
*Apoc. 9:10, 19. **Apoc. 17:18. †Dan. 8:10. ††Apoc. 12:2. *†Exod. 1:16
5. Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El* are să cârmuiască toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost răpit la Dumnezeu și la scaunul Lui de domnie.*Ps. 2:9; Apoc. 2:27; Apoc. 19:15
6. Și femeia* a fugit în pustiu, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o** mie două sute șaizeci de zile.*Apoc. 12:4. **Apoc. 11:3
7. Și în cer s-a făcut un război. Mihail* și îngerii lui s-au luptat cu** balaurul. Și balaurul cu îngerii lui s-au luptat și ei,*Dan. 10:13, 21; Dan. 12:1. **Apoc. 12:3; Apoc. 20:2
8. dar n-au putut birui; și locul lor nu li s-a mai găsit în cer.9. Și balaurul cel mare, șarpele cel vechi*, numit diavolul și Satana, acela care** înșală întreaga lume, a fost† aruncat pe pământ; și împreună cu el au fost†† aruncați și îngerii lui.
*Luc. 10:18; Ioan 12:31. **Gen. 3:1, 4; Apoc. 20:2. †Apoc. 20:3. ††Apoc. 9:1
10. Și am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum* a venit mântuirea, puterea și împărăția Dumnezeului nostru și stăpânirea Hristosului Lui; pentru că pârâșul fraților noștri, care zi și noaptea îi** pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.*Apoc. 11:15; Apoc. 19:1. **Iov 1:9; Iov 2:5; Zah. 3:1
11. Ei* l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor, și nu** și-au iubit viața chiar până la moarte.*Rom. 8:33, 34, 37; Rom. 16:20. **Luc. 14:26
12. De aceea, bucurați-vă*, ceruri și voi care locuiți în ceruri! Vai** de voi, pământ și mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcㆠștie că are puțină vreme.”*Ps. 96:11; Isa. 49:13; Apoc. 18:20. **Apoc. 8:13; Apoc. 11:10. †Apoc. 10:6
13. Când s-a văzut balaurul aruncat pe pământ, a început să urmărească pe* femeia care născuse copilul de parte bărbătească.*Apoc. 12:5
14. Și* cele două aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca** să zboare cu ele în† pustiu, în locul ei unde este hrănită o†† vreme, vremuri și jumătatea unei vremi, departe de fața șarpelui.*Exod. 19:4. **Apoc. 12:6. †Apoc. 17:3. ††Dan. 7:25; Dan. 12:7
15. Atunci șarpele a* aruncat din gură apă, ca un râu, după femeie, ca s-o ia râul.*Isa. 59:19
16. Dar pământul a dat ajutor femeii. Pământul și-a deschis gura și a înghițit râul pe care-l aruncase balaurul din gură.17. Și balaurul, mâniat pe femeie, s-a* dus să facă război cu rămășița seminței ei, care** păzesc poruncile lui Dumnezeu și țin mărturia† lui Isus Hristos.
*Gen. 3:15; Apoc. 11:7; Apoc. 13:7. **Apoc. 14:12. †1Cor. 2:1; 1Ioan 5:10; Apoc. 1:2, 9; Apoc. 6:9; Apoc. 20:4
Capitolul 13
1. Apoi am stat pe nisipul mării. Și am văzut ridicându-se din mare o* fiară cu** zece coarne și șapte capete; pe coarne avea zece cununi împărătești, și pe capete avea nume de hulă.*Dan. 7:2, 7. **Apoc. 12:3; Apoc. 7:3, 9, 12
2. Fiara* pe care am văzut-o semăna cu un leopard; avea labe** ca de urs și gură ca o gurㆠde leu. Balaurul i-a†† dat puterea lui, scaunul*† lui de domnie†* și o stăpânire mare.*Dan. 7:6. **Dan. 7:5. †Dan. 7:4. ††Apoc. 12:9. *†Apoc. 16:10. †*Apoc. 12:14
3. Unul din capetele ei părea rănit* de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Și tot** pământul se mira după fiară.*Apoc. 13:12, 14. **Apoc. 17:8
4. Și au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Și au început să se închine fiarei, zicând: „Cine* se poate asemăna cu fiara și cine se poate lupta cu ea?”*Apoc. 18:18
5. I s-a dat o gură* care rostea vorbe mari și hule. Și i s-a dat putere să lucreze patruzeci** și două de luni.*Dan. 7:8; Dan. 11:25; Dan. 11:36. **Apoc. 11:2; Apoc. 12:6
6. Ea și-a deschis gura și a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul* și pe cei ce locuiesc în cer.*Ioan 1:14; Col. 2:9
7. I s-a dat să facă* război cu sfinții și** să-i biruie. Și i s-a dat stăpânire peste orice seminție, peste orice norod, peste orice limbă și peste orice neam.*Dan. 7:21; Apoc. 11:7; Apoc. 12:17. **Apoc. 11:18; Apoc. 17:15
8. Și toți locuitorii pământului i* se vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris, de la** întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului care a fost junghiat.*Exod. 32:32; Dan. 12:1; Filip. 4:2; Apoc. 3:5; Apoc. 20:12, 15; Apoc. 21:27. **Apoc. 17:8
9. Cine* are urechi să audă!*Apoc. 2:7
10. Cine* duce pe alții în robie va merge și el în robie. Cine** ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu sabie. Aici† este răbdarea și credința sfinților.*Isa. 33:1. **Gen. 9:6; Mat. 26:52. †Apoc. 14:12
11. Apoi am văzut ridicându-se* din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel și vorbea ca un balaur.*Apoc. 11:7
12. Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei și făcea ca pământul și locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a* cărei rană de moarte fusese vindecată.*Apoc. 13:3
13. Săvârșea* semne mari, până acolo** că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ în fața oamenilor.*Deut. 13:1-3; Mat. 24:24; 2Tes. 2:9; Apoc. 16:14. **1Împ. 18:38; 2Împ. 1:10, 12
14. Și amăgea* pe locuitorii pământului prin** semnele pe care i se dăduse să le facă în fața fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie, și† trăia.*Apoc. 12:9; Apoc. 19:20. **2Tes. 2:9, 10. †2Împ. 20:7
15. I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească și* să facă să fie omorâți toți cei ce nu se vor închina icoanei fiarei.*Apoc. 16:2; Apoc. 19:20; Apoc. 20:4
16. Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să* primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte,*Apoc. 14:9; Apoc. 19:20; Apoc. 20:4
17. și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele* fiarei sau** numărul numelui ei.*Apoc. 14:12. **Apoc. 15:2
18. Aici* e înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul** fiarei. Căci† este un număr de om. Și numărul ei este șase sute șaizeci și șase.*Apoc. 17:9. **Apoc. 15:2. †Apoc. 21:17
Capitolul 14
1. Apoi m-am uitat și iată că Mielul* stătea pe muntele Sionului; și împreună cu El stăteau o** sută patruzeci și patru de mii, care† aveau scris pe frunte Numele Său și Numele Tatălui Său.*Apoc. 5:6. **Apoc. 7:4. †Apoc. 7:3; Apoc. 13:16
2. Și am auzit venind din cer un glas ca* un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; și glasul pe care l-am auzit era ca al celor ce cântă cu lăuta**, și cântau† din lăutele lor.*Apoc. 1:15; Apoc. 19:6. **Apoc. 5:8. †Apoc. 5:9; Apoc. 15:3
3. Cântau o cântare* nouă înaintea scaunului de domnie, înaintea celor patru făpturi vii și înaintea bătrânilor. Și nimeni nu putea să învețe cântarea, afară de cei o sută patruzeci și patru de mii care fuseseră răscumpărați de pe pământ.*Apoc. 14:1
4. Ei nu s-au întinat cu femei, căci* sunt verguri și** urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost† răscumpărați dintre oameni, ca cel dintâi rod†† pentru Dumnezeu și pentru Miel.*2Cor. 11:2. **Apoc. 3:4; Apoc. 7:15, 17; Apoc. 17:14. †Apoc. 5:9. ††Iac. 1:18
5. Și în* gura lor nu s-a găsit minciună, căci sunt** fără vină înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.*Ps. 32:2; Țef. 3:13. **Efes. 5:26; Iuda 1:24
6. Și am văzut un alt înger, care zbura* prin mijlocul cerului cu o** Evanghelie veșnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui† neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui norod.*Apoc. 8:13. **Efes. 3:3-11; Tit 1:2. †Apoc. 13:7
7. El zicea cu glas tare: „Temeți-vă* de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă** Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele apelor!”*Apoc. 1:18; Apoc. 15:4. **Neem. 9:6; Ps. 33:6; Ps. 124:8; Ps. 146:5, 6; Fap. 14:15; Fap. 17:24
8. Apoi a urmat un alt înger, al doilea, și a zis: „A* căzut, a căzut Babilonul, cetatea** cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!”*Isa. 21:9; Ier. 51:8; Apoc. 18:2. **Ier. 51:7; Apoc. 11:8; Apoc. 16:19; Apoc. 17:2, 5; Apoc. 18:3, 10, 18, 12; Apoc. 19:2
9. Apoi a urmat un alt înger, al treilea, și a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva* fiarei și icoanei ei și primește semnul ei pe frunte sau pe mână,*Apoc. 13:14-16
10. va bea* și el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat** neamestecat în† paharul mâniei Lui; și va fi chinuit†† în foc*† și în pucioasă, înaintea sfinților îngeri și înaintea Mielului.*Ps. 75:8; Isa. 51:17; Ier. 25:15. **Apoc. 18:6. †Apoc. 16:19. ††Apoc. 20:10. *†Apoc. 19:20
11. Și fumul* chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Și nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei și icoanei ei și oricine primește semnul numelui ei!*Isa. 34:10; Apoc. 19:3
12. Aici* este răbdarea sfinților, care** păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.”*Apoc. 13:10. **Apoc. 12:17
13. Și am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: Ferice* de acum încolo de morții care** mor în Domnul!” „Da”, zice Duhul, „ei† se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!”*Ecl. 4:1, 2; Apoc. 20:6. **1Cor. 15:18; 1Tes. 4:16. †2Tes. 1:7; Evr. 4:9, 10; Apoc. 6:11
14. Apoi m-am uitat și iată un nor alb; și pe nor ședea Cineva care semăna* cu un fiu al omului; pe cap avea** o cunună de aur, iar în mână, o seceră ascuțită.*Ezec. 1:26; Dan. 7:13; Apoc. 1:13. **Apoc. 6:2
15. Și un alt înger a* ieșit din Templu și striga cu glas tare Celui ce ședea pe nor: „Pune secera** Ta și seceră, pentru că a venit ceasul să seceri, și secerișul pământului† este copt.”*Apoc. 16:17. **Ioel 3:13; Mat. 13:39. †Ier. 51:33; Apoc. 13:12
16. Atunci Cel ce ședea pe nor Și-a aruncat secera pe pământ. Și pământul a fost secerat.17. Și din Templul care este în cer a ieșit un alt înger care avea și el un cosor ascuțit.
18. Și un alt înger, care avea stăpânire asupra focului, a ieșit* din altar și a strigat cu glas tare către cel ce avea cosorul cel ascuțit: „Pune** cosorul tău cel ascuțit și culege strugurii viei pământului, căci strugurii ei sunt copți.”
*Apoc. 16:8. **Ioel 3:13
19. Și îngerul și-a aruncat cosorul pe pământ, a cules via pământului și a aruncat strugurii în teascul* cel mare al mâniei lui Dumnezeu.*Apoc. 19:15
20. Și teascul* a fost călcat în picioare afară** din cetate; și din teasc a ieșit sânge, pânㆠla zăbalele cailor, pe o întindere de o mie șase sute de stadii.*Isa. 63:3; Plâng. 1:15. **Evr. 13:12; Apoc. 11:8. †Apoc. 19:14
Capitolul 15
1. Apoi am* văzut în cer un alt semn mare și minunat: șapte** îngeri care aveau șapte urgii, cele din urmă, căci† cu ele s-a isprăvit mânia lui Dumnezeu.*Apoc. 12:1, 3. **Apoc. 16:1; Apoc. 21:9. †Apoc. 14:10
2. Și am văzut ca o* mare de sticlă amestecată** cu foc; și† pe marea de sticlă, cu†† lăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei și ai numărului numelui ei.*Apoc. 4:6; Apoc. 21:18. **Mat. 3:11. †Apoc. 13:15-17. ††Apoc. 5:8; Apoc. 14:2
3. Ei cântau cântarea* lui Moise, robul lui Dumnezeu, și cântarea Mielului. Și ziceau: „Mari** și minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule atotputernice! Drepte† și adevărate sunt căile Tale, Împărate al neamurilor!*Exod. 15:1; Deut. 31:30; Apoc. 14:3. **Deut. 32:4; Ps. 111:2; Ps. 139:14. †Ps. 145:17; Osea 14:9; Apoc. 16:7
4. Cine* nu se va teme, Doamne, și cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu ești sfânt, și toate** neamurile vor veni și se vor închina înaintea Ta, pentru că judecățile Tale au fost arătate!”*Exod. 15:14-16; Ier. 10:7. **Isa. 66:23
5. După aceea, am văzut deschizându-se în cer Templul* cortului mărturiei.*Num. 1:50; Apoc. 11:19
6. Și* din Templu au ieșit cei șapte îngeri care țineau cele șapte urgii. Erau îmbrăcați** în in curat, strălucitor și erau încinși împrejurul pieptului cu brâie de aur.*Apoc. 15:1. **Exod. 28:6, 8; Ezec. 44:17, 18; Apoc. 1:13
7. Și* una din cele patru făpturi vii a dat celor șapte îngeri șapte potire de aur pline de mânia lui Dumnezeu, care** este viu în vecii vecilor.*Apoc. 4:6. **1Tes. 1:9; Apoc. 4:9; Apoc. 10:6
8. Și Templul* s-a umplut de fum, din** slava lui Dumnezeu și a puterii Lui. Și nimeni nu putea să intre în Templu, până se vor sfârși cele șapte urgii ale celor șapte îngeri.*Exod. 40:34; 1Împ. 8:10; 2Cron. 5:14; Isa. 6:4. **2Tes. 1:9
Capitolul 16
1. Și am auzit un glas tare care venea din Templu și care zicea celor* șapte îngeri: „Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte potire ale mâniei** lui Dumnezeu!”*Apoc. 15:1. **Apoc. 14:10; Apoc. 15:7
2. Cel dintâi s-a dus și a vărsat potirul lui pe* pământ. Și o rană rea și dureroasă a lovit** pe oamenii care† aveau semnul fiarei și care†† se închinau icoanei ei.*Apoc. 8:7. **Exod. 9:9-11. †Apoc. 13:16, 17. ††Apoc. 13:14
3. Al doilea a vărsat potirul lui în* mare. Și marea s-a** făcut sânge, ca sângele unui om mort. Și† a murit orice făptură vie, chiar și tot ce era în mare.*Apoc. 8:8. **Exod. 7:17, 20. †Apoc. 8:9
4. Al treilea a vărsat potirul lui în* râuri și în izvoarele apelor. Și apele s-au** făcut sânge.*Apoc. 8:10. **Exod. 7:20
5. Și am auzit pe îngerul apelor zicând: „Drept* ești Tu, Doamne, care** ești și care erai! Tu ești sfânt, pentru că ai judecat în felul acesta.*Apoc. 15:3. **Apoc. 1:4, 8; Apoc. 4:8; Apoc. 11:17
6. Fiindcă aceștia au* vărsat sângele sfinților** și al prorocilor, le-ai dat și Tu să bea sânge†. Și sunt vrednici.”*Mat. 23:34, 35; Apoc. 13:15. **Apoc. 11:18; Apoc. 18:20. †Isa. 49:26
7. Și am auzit altarul zicând: „Da, Doamne* Dumnezeule atotputernice, adevărate** și drepte sunt judecățile Tale!”*Apoc. 15:3. **Apoc. 13:10; Apoc. 14:10; Apoc. 19:2
8. Al patrulea a vărsat potirul lui peste* soare. Și** soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui.*Apoc. 8:12. **Apoc. 9:17, 18; Apoc. 14:18
9. Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare și au* hulit Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii și** nu s-au pocăit ca să-I† dea slavă.*Apoc. 16:11, 21. **Dan. 5:22, 23; Apoc. 9:20. †Apoc. 11:13; Apoc. 14:7
10. Al cincilea a vărsat potirul lui peste* scaunul de domnie al fiarei. Și** împărăția fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii își† mușcau limbile de durere.*Apoc. 13:2. **Apoc. 9:2. †Apoc. 11:10
11. Și au* hulit pe Dumnezeul cerului, din pricina durerilor lor și din pricina rănilor** lor rele, și† nu s-au pocăit de faptele lor.*Apoc. 16:9, 21. **Apoc. 16:2. †Apoc. 16:9
12. Al șaselea a vărsat potirul lui peste* râul cel mare, Eufrat. Și** apa lui a secat, ca† să fie pregătită calea împăraților care au să vină din răsărit.*Apoc. 9:14. **Ier. 50:38; Ier. 51:36. †Isa. 41:2, 25
13. Apoi am văzut ieșind din gura balaurului* și din gura fiarei, și din gura prorocului mincinos** trei duhuri necurate†, care semănau cu niște broaște.*1Ioan 4:1-3. **Apoc. 12:3, 9. †Apoc. 19:20; Apoc. 20:10
14. Acestea sunt* duhuri de draci, care fac** semne nemaipomenite și care se duc la împărații pământului întreg†, ca să-i strângă pentru războiul†† zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. –*1Tim. 4:1; Iac. 3:15. **2Tes. 2:9; Apoc. 13:13, 14; Apoc. 19:20. †Luc. 2:1. ††Apoc. 17:14; Apoc. 19:19; Apoc. 20:8
15. „Iată*, Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păzește hainele, ca** să nu umble gol și să i se vadă rușinea!” –*Mat. 24:43; 1Tes. 5:2; 2Pet. 3:10; Apoc. 3:3. **2Cor. 5:3; Apoc. 3:4, 18
16. Duhurile* cele rele i-au strâns în locul care pe evreiește se cheamă Armaghedon.*Apoc. 19:19
17. Al șaptelea a vărsat potirul lui în văzduh. Și din Templu, din scaunul de domnie, a ieșit un glas tare, care zicea: „S-a* isprăvit!”*Apoc. 21:6
18. Și au urmat* fulgere, glasuri, tunete, și s-a** făcut un mare cutremur de pământ, așa de tare, cum†, de când este omul pe pământ, n-a fost un cutremur așa de mare.*Apoc. 4:5; Apoc. 8:5; Apoc. 11:19. **Apoc. 11:13. †Dan. 12:1
19. Cetatea* cea mare a fost împărțită în trei părți, și cetățile neamurilor s-au prăbușit. Și Dumnezeu Și-a** adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i† dea potirul de vin al furiei mâniei Lui.*Apoc. 14:8; Apoc. 17:18. **Apoc. 18:5. †Isa. 51:17, 22; Ier. 25:15, 16; Apoc. 14:10
20. Toate* ostroavele au fugit, și munții nu s-au mai găsit.*Apoc. 6:14
21. O* grindină mare, ale cărei boabe cântăreau aproape un talant, a căzut din cer peste oameni. Și oamenii** au hulit pe Dumnezeu, din pricina urgiei† grindinei, pentru că această urgie era foarte mare.*Apoc. 11:19. **Apoc. 16:9, 11. †Exod. 9:23-25
Capitolul 17
1. Apoi, unul* din cei șapte îngeri care țineau cele șapte potire a venit de a vorbit cu mine și mi-a zis: „Vino să-ți** arăt judecata curvei† celei mari, care†† șade pe ape mari.*Apoc. 21, 9. **Apoc. 16:19; Apoc. 18:16, 17, 19. †Naum 3:4; Apoc. 19:2. ††Ier. 51:13; Apoc. 17:15
2. Cu* ea au curvit împărații pământului; și locuitorii pământului s-au** îmbătat de vinul curviei ei!”*Apoc. 18:3. **Ier. 51:7; Apoc. 14:8; Apoc. 18:3
3. Și m-a dus, în Duhul, într-un* pustiu. Și am văzut o femeie șezând pe** o fiară de culoare stacojie, plină cu nume† de hulă, și†† avea șapte capete și zece*† coarne.*Apoc. 12:6, 14. **Apoc. 12:3. †Apoc. 13:1. ††Apoc. 17:9. *†Apoc. 17:12
4. Femeia aceasta era* îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită** cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare. Ținea† în mână un potir de aur plin†† de spurcăciuni și de necurățiile curviei ei.*Apoc. 18:12, 16. **Dan. 11:38. †Ier. 51:7; Apoc. 18:6. ††Apoc. 14:8
5. Pe frunte purta scris un nume, o taină*: „Babilonul cel** mare, mama† curvelor și spurcăciunilor pământului.”*2Tes. 2:7. **Apoc. 11:8; Apoc. 14:8; Apoc. 16:10; Apoc. 18:2, 10, 21. †Apoc. 18:9; Apoc. 19:2
6. Și am văzut pe* femeia aceasta, îmbătată de** sângele sfinților și de sângele mucenicilor† lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare.*Apoc. 18:24. **Apoc. 13:15; Apoc. 16:6. †Apoc. 6:9, 10; Apoc. 12:11
7. Și îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îți voi spune taina acestei femei și a fiarei care o poartă și care are cele șapte capete și cele zece coarne.8. Fiara pe care ai văzut-o era, și nu mai este. Ea are* să se ridice din Adânc și are să** se ducă la pierzare. Și locuitorii pământului, ale† căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieții, se†† vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, și va veni. –
*Apoc. 11:7; Apoc. 13:1. **Apoc. 13:10; Apoc. 17:11. †Apoc. 13:3. ††Apoc. 13:8
9. Aici* este mintea plină de înțelepciune. – Cele** șapte capete sunt șapte munți pe care șade femeia.*Apoc. 13:18. **Apoc. 13:1
10. Sunt și șapte împărați: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă, și când va veni, el va rămâne puțină vreme.11. Și fiara, care era, și nu mai este, ea însăși este al optulea împărat: este din numărul celor șapte, și* merge la pierzare.
*Apoc. 17:8
12. Cele* zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împărați, care n-au primit încă împărăția, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara.*Dan. 7:20; Zah. 1:18, 19, 21; Apoc. 13:1
13. Toți au același gând și dau fiarei puterea și stăpânirea lor.14. Ei* se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că** El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților. Și† cei chemați, aleși și credincioși, care sunt cu El, de asemenea, îi vor birui.”
*Apoc. 16:14; Apoc. 19:19. **Deut. 10:17; 1Tim. 6:15; Apoc. 19:16. †Ier. 50:44, 45; Apoc. 14:4
15. Apoi mi-a zis: „Apele* pe care le-ai văzut, pe care șade curva, sunt** noroade, gloate, neamuri și limbi.*Isa. 8:7; Apoc. 17:1. **Apoc. 13:7
16. Cele zece coarne pe care le-ai văzut și fiara vor* urî pe curvă, o vor pustii și o vor lăsa goală**. Carnea i-o vor mânca și o† vor arde cu foc.*Ier. 50:41, 42; Apoc. 16:12. **Ezec. 16:37-44; Apoc. 18:16. †Apoc. 18:8
17. Căci* Dumnezeu le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin și să dea fiarei stăpânirea lor împărătească, până** se vor îndeplini cuvintele lui Dumnezeu.*2Tes. 2:11. **Apoc. 10:7
18. Și femeia pe care ai văzut-o este* cetatea cea mare, care** are stăpânire peste împărații pământului.”*Apoc. 16:19. **Apoc. 12:4
Capitolul 18
1. După* aceea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și** pământul s-a luminat de slava lui.*Apoc. 17:1. **Ezec. 43:2
2. El a strigat cu glas tare și a zis: „A* căzut, a căzut Babilonul cel mare! A** ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare† a oricărei păsări necurate și urâte;*Isa. 13:19; Isa. 21:9; Ier. 51:8; Apoc. 14:8. **Isa. 13:21; Isa. 21:8; Isa. 34:14; Ier. 50:39; Ier. 51:37. †Isa. 14:23; Isa. 34:11; Mar. 5:2, 3
3. pentru că toate neamurile au* băut din vinul mâniei curviei ei, și împărații pământului au curvit cu ea, și negustorii** pământului s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei.”*Apoc. 14:8; Apoc. 17:2. **Apoc. 18:11, 15; Isa. 47:15
4. Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Ieșiți* din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu fiți loviți cu urgiile ei!*Isa. 48:20; Isa. 52:11; Ier. 50:8; Ier. 51:6, 45; 2Cor. 6:17
5. Pentru că* păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu** Și-a adus aminte de nelegiuirile ei.*Gen. 18:20, 21; Ier. 51:9; Iona 1:2. **Apoc. 16:19
6. Răsplătiți-i* cum v-a răsplătit ea și întoarceți-i de două ori cât faptele ei. Turnați-i** îndoit în potirul în care a amestecat† ea!*Ps. 137:8; Ier. 50:15, 19; Ier. 51:24, 49; 2Tim. 4:14; Apoc. 13:10. **Apoc. 14:10. †Apoc. 16:19
7. Pe cât* s-a slăvit pe sine însăși și s-a desfătat în risipă, pe atât dați-i chin și tânguire! Pentru că zice în inima ei: „Șed ca împărăteasă**, nu sunt văduvă și nu voi ști ce este tânguirea!”*Ezec. 28:2, etc.. **Isa. 47:7, 8; Țef. 2:15
8. Tocmai pentru aceea, într-o* singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tânguirea și foametea. Și va fi arsă de tot în** foc, pentru cㆠDomnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare.*Isa. 47:9; Apoc. 18:10. **Apoc. 17:16. †Ier. 50:34; Apoc. 11:17
9. Și împărații* pământului, care au curvit și s-au dezmierdat în risipă cu ea, când** vor vedea fumul arderii ei, o† vor plânge și o vor boci.*Ezec. 26:16, 17; Apoc. 17:2; Apoc. 18:3. **Ier. 50:46. †Apoc. 18:18; Apoc. 19:3
10. Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, și vor zice: „Vai*! Vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o** clipă ți-a venit judecata!” –*Isa. 21:9; Apoc. 14:8. **Apoc. 18:17, 19
11. Negustorii* pământului o plâng și o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa:*Ezec. 27:27-36; Apoc. 18:3
12. marfă* de aur, de argint, de pietre scumpe, de mărgăritare, de in subțire, de purpură, de mătase și de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildeș, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fier și de marmură;*Apoc. 17:4
13. nici scorțișoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămâia, nici vinul, nici untdelemnul, nici făina bună de tot, nici grâul, nici boii, nici oile, nici caii, nici căruțele, nici robii, nici sufletele* oamenilor.*Ezec. 27:13
14. Și roadele atât de dorite sufletului tău s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, strălucite sunt pierdute pentru tine și nu le vei mai găsi.15. Cei ce fac negoț* cu aceste lucruri, care s-au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plânge, se vor tângui
*Apoc. 18:3, 11
16. și vor zice: „Vai! Vai! Cetatea cea mare, care* era îmbrăcată cu in foarte subțire, cu purpură și cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare!*Apoc. 17:4
17. Atâtea bogății într-un* ceas s-au prăpădit!” – Și** toți cârmacii, toți cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii și toți cei ce câștigă din mare stăteau departe;*Apoc. 18:10. **Isa. 23:14; Ezec. 27:29
18. și*, când au văzut fumul arderii ei, strigau: „Care** cetate era ca cetatea cea mare?”*Ezec. 27:30, 31; Apoc. 18:9. **Apoc. 13:4
19. Și își aruncau* țărână în cap, plângeau, se tânguiau, țipau și ziceau: „Vai! Vai! Cetatea cea mare, al cărei belșug de scumpeturi a îmbogățit pe toți cei ce aveau corăbii pe mare, într-o clipă** a fost prefăcută într-un pustiu!”*Ios. 7:6; 1Sam. 4:12; Iov 2:12; Ezec. 27:30. **Apoc. 18:8
20. „Bucură-te de ea, cerule!* Bucurați-vă și voi, sfinților, apostolilor și prorocilor! Pentru că** Dumnezeu v-a făcut dreptate și a judecat-o.”*Isa. 44:23; Isa. 49:13; Ier. 51:48. **Luc. 11:49, 50; Apoc. 19:2
21. Atunci un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat-o în mare și a zis: „Cu* așa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, și nu** va mai fi găsit!*Ier. 51:64. **Apoc. 12:8; Apoc. 16:20
22. Și* nu se va mai auzi în tine nici sunet de lăute, nici cântece din instrumente, nici cântători din fluiere, nici cântători din trâmbițe; nu se va mai găsi la tine niciun meșter în vreun meșteșug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii.*Isa. 24:8; Ier. 7:34; Ier. 16:9; Ier. 25:10; Ezec. 26:13
23. Lumina* lămpii nu va mai lumina în tine și nu se va mai auzi în tine glasul mirelui** și al miresei – pentru că negustorii† tăi erau mai marii pământului, pentru cㆆ toate neamurile au fost amăgite de vrăjitoria ta*Ier. 25:10. **Ier. 7:34; Ier. 16:9; Ier. 25:10; Ier. 33:11. †Isa. 23:8. ††2Împ. 9:22; Naum 3:4; Apoc. 17:2, 5
24. și pentru că* acolo a fost găsit sângele prorocilor, și al sfinților, și al tuturor celor ce au fost înjunghiați** pe pământ.”*Apoc. 17:6. **Ier. 51:49
Capitolul 19
1. După aceea, am auzit* în cer ca un glas puternic de gloată multă care zicea: „Aleluia! A Domnului, Dumnezeului nostru, este mântuirea**, slava, cinstea și puterea!*Apoc. 11:15. **Apoc. 4:11; Apoc. 7:10, 12; Apoc. 12:10
2. Pentru că judecățile Lui sunt adevărate* și drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, și a răzbunat** sângele robilor Săi din mâna ei.”*Apoc. 15:3; Apoc. 16:7. **Deut. 32:43; Apoc. 6:10; Apoc. 18:20
3. Și au zis a doua oară: „Aleluia!… Fumul* ei se ridică în sus în vecii vecilor!”*Isa. 34:10; Apoc. 14:11; Apoc. 8:9, 18
4. Și cei* douăzeci și patru de bătrâni, și cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu, care ședea pe scaunul de domnie. Și au zis: „Amin**! Aleluia!”*Apoc. 4:4, 6, 10; Apoc. 5:14. **1Cron. 16:36; Neem. 5:13; Neem. 8:6; Apoc. 5:14
5. Și, din scaunul de domnie a ieșit un glas care zicea: „Lăudați* pe Dumnezeul nostru, toți robii Lui, voi care vă temeți de El, mici și** mari!”*Ps. 134:1; Ps. 135:1. **Apoc. 11:18; Apoc. 20:12
6. Și* am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: „Aleluia! Domnul** Dumnezeul nostru cel atotputernic a început să împărățească.*Ezec. 1:24; Ezec. 43:2; Apoc. 14:2. **Apoc. 11:15, 17; Apoc. 12:10; Apoc. 21:22
7. Să ne bucurăm, să ne înveselim și să-I dăm slavă! Căci a* venit nunta Mielului; soția Lui s-a pregătit*Mat. 22:2; Mat. 25:10; 2Cor. 11:2; Efes. 5:32; Apoc. 21:2, 9
8. și i s-a dat* să se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat.” (Inul** subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților.)*Ps. 45:13, 14; Ezec. 16:10; Apoc. 3:18. **Ps. 132:9
9. Apoi mi-a zis: „Scrie: Ferice* de cei chemați la ospățul nunții Mielului!” Apoi mi-a zis: „Acestea** sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!”*Mat. 22:2, 3; Luc. 14:15, 16. **Apoc. 21:5; Apoc. 22:6
10. Și m-am* aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui. Dar el mi-a zis: „Ferește-te** să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine și cu frații tăi care† păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.)”*Apoc. 22:8. **Fap. 10:26; Fap. 14:14, 15; Apoc. 22:9. †1Ioan 5:10; Apoc. 12:17
11. Apoi* am văzut cerul deschis, și iată că s-a arătat un** cal alb! Cel ce stătea pe el se cheamă „Cel credincios† – și „Cel adevărat”, și El judecㆆ și Se luptă cu dreptate.*Apoc. 15:5. **Apoc. 6:2. †Apoc. 3:14. ††Isa. 11:4
12. Ochii* Lui erau ca para focului; capul** îl avea încununat cu multe cununi împărătești și† purta un nume scris pe care nimeni nu-l știe, decât numai El singur.*Apoc. 1:14; Apoc. 2:18. **Apoc. 6:2. †Apoc. 2:17; Apoc. 19:16
13. Era* îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul** lui Dumnezeu.”*Isa. 63:2, 3. **Ioan 1:1; 1Ioan 5:7
14. Oștile* din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate** cu in subțire, alb și curat.*Apoc. 14:20. **Mat. 28:3; Apoc. 4:4; Apoc. 7:9
15. Din* gura Lui ieșea o sabie ascuțită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care** le va cârmui cu un toiag de fier. Și† va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu.*Isa. 11:4; 2Tes. 2:8; Apoc. 1:16; Apoc. 19:21. **Ps. 2:9; Apoc. 2:27; Apoc. 12:5. †Isa. 63:3; Apoc. 14:19, 20
16. Pe haină și pe coapsă avea* scris numele acesta: „Împăratul** împăraților și Domnul domnilor.”*Apoc. 19:12. **Dan. 2:47; 1Tim. 6:15; Apoc. 17:14
17. Apoi am văzut un înger care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare și a zis tuturor* păsărilor care zburau prin mijlocul cerului: „Veniți**, adunați-vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu,*Apoc. 19:21. **Ezec. 39:17
18. ca* să mâncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților și carnea a tot felul de oameni, slobozi și robi, mici și mari!”*Ezec. 39:18, 20
19. Și* am văzut fiara și pe împărații pământului și oștile lor adunate ca să facă război cu Cel ce ședea călare pe cal și cu oastea Lui.*Apoc. 16:16; Apoc. 17:13, 14
20. Și* fiara a fost prinsă. Și, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei și** se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceștia† au fost aruncați de vii în iazul de foc care†† arde cu pucioasă.*Apoc. 16:13, 14. **Apoc. 13:12, 15. †Dan. 7:11; Apoc. 20:10. ††Apoc. 14:10; Apoc. 21:8
21. Iar ceilalți au fost uciși* cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea călare pe cal. Și toate** păsările s-au† săturat din carnea lor.*Apoc. 19:15. **Apoc. 19:17, 18. †Apoc. 17:16
Capitolul 20
1. Apoi am văzut coborându-se din cer un înger care* ținea în mână cheia Adâncului și un lanț mare.*Apoc. 1:18; Apoc. 9:1
2. El a pus mâna pe balaur*, pe șarpele cel vechi, care este diavolul și Satana, și l-a legat pentru o mie de ani.*2Pet. 2:2, 4; Iuda 1:6; Apoc. 12:9
3. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo și a pecetluit* intrarea deasupra lui, ca** să nu mai înșele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea trebuie să fie dezlegat pentru puțină vreme.*Dan. 6:17. **Apoc. 16:14, 16; Apoc. 20:8
4. Și am văzut niște scaune* de domnie; și celor ce au șezut pe ele li s-a dat judecata**. Și am văzut sufletele† celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus și din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, și ale celor ce†† nu se închinaseră fiarei și icoanei ei*† și nu primiseră semnul ei pe frunte și pe mână. Ei au înviat și au†* împărățit cu Hristos o mie de ani.*Dan. 7:9, 22, 27; Mat. 19:28; Luc. 22:30. **1Cor. 6:2, 3. †Apoc. 6:9. ††Apoc. 13:12. *†Apoc. 13:15, 16. †*Rom. 8:17; 2Tim. 2:12; Apoc. 5:10
5. Ceilalți morți n-au înviat până nu s-au sfârșit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere.6. Fericiți și sfinți sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte* n-are nicio putere; ci vor fi preoți** ai lui Dumnezeu și ai lui Hristos și† vor împărăți cu El o mie de ani.
*Apoc. 2:11; Apoc. 21:8. **Isa. 61:6; 1Pet. 2:9; Apoc. 1:6; Apoc. 5:10. †Apoc. 20:4
7. Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana* va fi dezlegat*Apoc. 20:2
8. și va ieși din temnița lui, ca să* înșele neamurile care sunt în cele patru colțuri ale pământului, pe Gog** și pe Magog, ca să-i† adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării.*Apoc. 20:3, 10. **Ezec. 38:2; Ezec. 39:1. †Apoc. 16:14
9. Și* ei s-au suit pe fața pământului, și au înconjurat tabăra sfinților și cetatea preaiubită. Dar din cer s-a coborât un foc care i-a mistuit.*Isa. 8:8; Ezec. 38:9, 16
10. Și* diavolul, care-i înșela, a fost aruncat în iazul de foc și de pucioasă, unde** este fiara și prorocul mincinos. Și vor fi munciți† zi și noapte în vecii vecilor.*Apoc. 20:8. **Apoc. 19, 20. †Apoc. 14:10, 11
11. Apoi am văzut un scaun de domnie mare și alb, și pe Cel ce ședea pe el. Pământul și cerul au* fugit dinaintea Lui și** nu s-a mai găsit loc pentru ele.*2Pet. 3:7, 10, 11; Apoc. 21:1. **Dan. 2:35
12. Și am văzut pe morți, mari* și mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Niște** cărți au fost deschise. Și a fost deschisă o altㆠcarte, care este Cartea Vieții. Și morții au fost judecați dupㆆ faptele lor, după cele ce erau scrise în cărțile acelea.*Apoc. 19, 5. **Dan. 7:10. †Ps. 69:28; Dan. 12:1; Filip. 4:3; Apoc. 3:5; Apoc. 13:8; Apoc. 21:27. ††Ier. 17:10; Ier. 32:19; Mat. 16:27; Rom. 2:6; Apoc. 2:23; Apoc. 22:12; Apoc. 20:13
13. Marea a dat înapoi pe morții care erau în ea; Moartea* și Locuința morților au dat înapoi pe morții care erau în ele. Fiecare a fost judecat după** faptele lui.*Apoc. 6:9. **Apoc. 20:12
14. Și Moartea* și Locuința morților au fost aruncate în iazul de foc. Iazul** de foc este moartea a doua.*1Cor. 15:26, 54, 55. **Apoc. 20:6; Apoc. 21:8
15. Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieții a fost aruncat* în iazul de foc.*Apoc. 19:20
Capitolul 21
1. Apoi am* văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că** cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era.*Isa. 65:17; Isa. 66:22; 2Pet. 3:13. **Apoc. 20:11
2. Și eu am văzut* coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită** ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.*Isa. 52:1; Gal. 4:26; Evr. 11:10; Evr. 12:22; Evr. 13:14; Apoc. 3:12; Apoc. 21:10. **Isa. 54:5; Isa. 61:10; 2Cor. 11:2
3. Și am auzit un glas tare care ieșea din scaunul de domnie și zicea: „Iată cortul* lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, și ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.*Lev. 26:11, 12; Ezec. 43:7; 2Cor. 6:16; Apoc. 7:15
4. El* va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și** moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici† tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”*Isa. 25:8; Apoc. 7:17. **1Cor. 15:26, 54; Apoc. 20:14. †Isa. 35:10; Isa. 61:3; Isa. 65:19
5. Cel ce* ședea pe scaunul de domnie a zis: „Iată**, Eu fac toate lucrurile noi.” Și a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste† cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate.”*Apoc. 4:2, 9; Apoc. 5:1; Apoc. 20:11. **Isa. 43:19; 2Cor. 5:17. †Apoc. 19:9
6. Apoi mi-a zis: „S-a* isprăvit! Eu** sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete îi voi† da să bea fără plată din izvorul apei vieții.*Apoc. 16:17. **Apoc. 1:8; Apoc. 22:13. †Isa. 12:3; Isa. 55:1; Ioan 4:10, 14; Ioan 7:37; Apoc. 22:17
7. Cel ce va birui va moșteni aceste lucruri. Eu* voi fi Dumnezeul lui, și el va fi fiul Meu.*Zah. 8:8; Evr. 8:10
8. Dar*, cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul** care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.”*1Cor. 6:9, 10; Gal. 5:19-21; Efes. 5:5; 1Tim. 1:9; Evr. 12:14; Apoc. 22:15. **Apoc. 20:14, 15
9. Apoi unul din cei* șapte îngeri, care țineau cele șapte potire pline cu cele din urmă șapte urgii, a venit și a vorbit cu mine, și mi-a zis: „Vino să-ți arăt mireasa**, nevasta Mielului!”*Apoc. 15:1, 6, 7. **Apoc. 19:7; Apoc. 21:2
10. Și m-a dus, în* Duhul, pe un munte mare și înalt.Și mi-a arătat cetatea** sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer de la Dumnezeu,
*Apoc. 1:10; Apoc. 17:3. **Ezec. 48; Apoc. 21:2
11. având* slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră preascumpă, ca o piatră de jasp, străvezie ca cristalul.*Apoc. 21:23; Apoc. 22:5
12. Era înconjurată cu un zid mare și înalt. Avea douăsprezece* porți, și, la porți, doisprezece îngeri. Și pe ele erau scrise niște nume: numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel.*Ezec. 48:31-34
13. Spre* răsărit erau trei porți; spre miazănoapte, trei porți; spre miazăzi, trei porți, și spre apus, trei porți.*Ezec. 48:31-34
14. Zidul cetății avea douăsprezece temelii, și pe ele* erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.*Mat. 16:18; Gal. 2:9; Efes. 2:20
15. Îngerul care vorbea cu mine avea* ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porțile și zidul ei.*Ezec. 40:3; Zah. 2:1; Apoc. 11:1
16. Cetatea era în patru colțuri, și lungimea ei era cât lărgimea.A măsurat cetatea cu trestia, și a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea și înălțimea erau deopotrivă.
17. I-a măsurat și zidul, și a găsit o sută patruzeci și patru de coți, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul.
18. Zidul era zidit de jasp, și cetatea era de aur curat, ca sticla curată.
19. Temeliile* zidului cetății erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de jasp; a doua, de safir; a treia, de calcedonie; a patra, de smarald;
*Isa. 54:11
20. a cincea, de sardonix; a șasea, de sardiu; a șaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de crisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist.21. Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Ulița cetății* era de aur curat, ca sticla străvezie.
*Apoc. 22:2
22. În cetate n-am văzut niciun* Templu; pentru că Domnul Dumnezeul cel Atotputernic ca și Mielul sunt Templul ei.*Ioan 4:23
23. Cetatea* n-are trebuință nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, și făclia ei este Mielul.*Isa. 24:23; Isa. 60:19, 20; Apoc. 21:11; Apoc. 22:5
24. Neamurile* vor umbla în lumina ei, și împărații pământului își vor aduce slava și cinstea lor în ea.*Isa. 60:3, 5, 11; Isa. 66:12
25. Porțile* ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi** noapte.*Isa. 60:11. **Isa. 60:20; Zah. 14:7; Apoc. 22:5
26. În ea vor aduce* slava și cinstea neamurilor.*Apoc. 21:24
27. Nimic întinat nu* va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună; ci numai cei scriși în Cartea** Vieții Mielului.*Isa. 35:8; Isa. 52:1; Isa. 60:21; Ioel 3:17; Apoc. 22:14, 15. **Filip. 4:3; Apoc. 3:5; Apoc. 13:8; Apoc. 20:12
Capitolul 22
1. Și mi-a arătat un râu* cu apa vieții, limpede ca cristalul, care ieșea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului.*Ezec. 47:1; Zah. 14:8
2. În* mijlocul pieței cetății și pe cele două maluri ale râului era pomul** vieții, rodind douăsprezece feluri de rod și dând rod în fiecare lună; și frunzele pomului slujesc la† vindecarea neamurilor.*Ezec. 47:12; Apoc. 21:21. **Gen. 2:9; Apoc. 2:7. †Apoc. 21:24
3. Nu* va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul** de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului vor fi în ea. Robii Lui Îi vor sluji.*Zah. 14:11. **Ezec. 48:35
4. Ei vor* vedea fața Lui, și** Numele Lui va fi pe frunțile lor.*Mat. 5:8; 1Cor. 13:12; 1Ioan 3:2. **Apoc. 3:12; Apoc. 14:1
5. Acolo nu va mai fi noapte*. Și nu vor mai avea trebuință nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul** Dumnezeu îi va lumina. Și† vor împărăți în vecii vecilor.*Apoc. 21:23, 25. **Ps. 36:9; Ps. 84:11. †Dan. 7:27; Rom. 5:17; 2Tim. 2:12; Apoc. 3:21
6. Și îngerul mi-a zis: „Aceste* cuvinte sunt vrednice de crezare și adevărate.” Și Domnul Dumnezeul duhurilor prorocilor a** trimis pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. –*Apoc. 19:9; Apoc. 21:5. **Apoc. 1:1
7. „Și iată*, Eu vin curând!a – Ferice** de cel ce păzește cuvintele prorociei din cartea aceasta!”aSau: repede
*Apoc. 3:11; Apoc. 22:10, 12, 20. **Apoc. 1:3
8. Eu, Ioan, am auzit și am văzut lucrurile acestea. Și, după ce le-am auzit și le-am văzut, m-am* aruncat la picioarele îngerului care mi le arăta, ca să mă închin lui.*Apoc. 19:10; Apoc. 19:10
9. Dar el mi-a zis: „Ferește-te* să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine și cu frații tăi, prorocii, și cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.”*Dan. 8:26
10. Apoi* mi-a zis: „Să nu pecetluiești cuvintele prorociei din cartea** aceasta. Căci vremea este aproape.*Dan. 12:4, 9; Apoc. 10:4. **Apoc. 1:3
11. Cine* este nedrept să fie nedrept și mai departe; cine este întinat să se întineze și mai departe; cine este fără prihană să trăiască și mai departe fără prihană. Și cine este sfânt să se sfințească și mai departe!*Ezec. 3:27; Dan. 12:10; 2Tim. 3:13
12. „Iată*, Eu vin curând; și răsplata** Mea este cu Mine, ca sㆠdau fiecăruia după fapta lui.*Apoc. 22:7. **Isa. 4:10; Isa. 62:11. †Rom. 2:6; Rom. 14:12; Apoc. 20:12
13. Eu* sunt Alfa și Omega, Cel Dintâi și Cel de pe Urmă, Începutul și Sfârșitul.”*Isa. 41:4; Isa. 44:6; Isa. 48:12; Apoc. 1:8, 11; Apoc. 21:6
14. Ferice* de cei ce își spală hainele, ca să aibă drept la** pomul vieții și† să intre pe porți în cetate!*Dan. 12:12; 1Ioan 3:24. **Apoc. 2:7; Apoc. 22:2. †Apoc. 21:27
15. Afară* sunt câinii**, vrăjitorii, curvarii, ucigașii, închinătorii la idoli și oricine iubește minciuna și trăiește în minciună!*1Cor. 6:9, 10; Gal. 5:19-21; Col. 3:6; Apoc. 9:20, 21; Apoc. 21:8. **Filip. 3:2
16. „Eu*, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru biserici. Eu** sunt Rădăcina și Sămânța lui David, Luceafărul† strălucitor de dimineață.”*Apoc. 1:1. **Apoc. 5:5. †Num. 24:17; Zah. 6:12; 2Pet. 1:19; Apoc. 2:28
17. Și Duhul și Mireasa* zic: „Vino!”, și cine aude să zică: „Vino!”, și** celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată!*Apoc. 21:2, 9. **Isa. 55:1; Ioan 7:37; Apoc. 21:6
18. Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă* va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va** adăuga urgiile scrise în cartea† aceasta.*Deut. 4:2; Deut. 12:32; Prov. 30:6. **Exod. 32:33; Ps. 69:28; Apoc. 3:5; Apoc. 13:8. †Apoc. 21:2
19. Și, dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărții acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieții și din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta.”20. Cel ce adeverește aceste lucruri zice: „Da*, Eu vin curând.” Amin**! Vino†, Doamne Isuse!
*Apoc. 22:12. **Ioan 21:25. †2Tim. 4:8
21. Harul* Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toți! Amin.*Rom. 16:20, 24; 2Tes. 3:18